Forum de discutii P.N.T.C.D. :: Clujul meritã alt mod de a face administraþie localã

Trimis: 08/11/2006 23:09

Clujul meritã alt mod de a face administraþie localã

Ce pãrere aveþi despre evoluþia municipiului Cluj-Napoca dupã ce în fruntea acestuia a venit Emil Boc?

Dincolo de realizãrile sau nerealizãrile domnuluilui Emil Boc în cei doi ani de îndată ce se aflã la cârma administraþiei locale, este evident cã, cel puþin la indice de poză a municipiului Cluj-Napoca, s-au schimbat numeroase lucruri, comparativ cu situaþia existentã pe vremea administraþiei Funar. Din aceastã perspectivã, cred cã ce-a mai importantã ºi necesarã, în acelaºi timp, schimbare produsã în acest interval, ºi în absenþa cãreia Clujul ar fi riscat sã se provincializeze definitiv ºi iremediabil, o constituie normalizarea dialogului ºi a cooperãrii la nivelul principalelor instituþii de care depinde funcþionarea optimã a unui oraº. Faptul cã am scãpat de interminabilele ºi jenantele conflicte din interiorul Consiliului local, respectiv de confruntãrile penibile dintre Municipalitate, pe de o parte, ºi celelalte structuri administrative sau de conducere localã, este un punct câºtigat, nu atât ca realizare a dlui Boc (întrucât asta face parte dintr-o “aºezare” normalã a lucrurilor în absolut orice societate civilizatã, care are un minimal simþ al onoarei ºi respectului de sine), cât mai degrabã ca imagine a Clujului, ca oraº cu oarecare ºanse sã devinã reprezentativ, din acest punct de vedere, la nivel naþional ºi, de ce nu, sud-est european.

Pe de altã parte însã, fiindcã vorbim de performanþele administraþiei Boc la Cluj, este clar cã existã o discrepanþã destul de mare în ceea ce priveºte capitolul “promisiuni” din campania electoralã, ºi “realizãri” la aniversarea a doi ani. Cred ca se putea face mult mai mult, cel puþin în ce priveºte lansarea publicã a unei strategii de dezvoltare a Clujului pe termen mediu ºi lung, cu consultarea largã a locuitorilor oraºului, apropos de modul în care vãd clujenii viitorul comunitãþii în care trãiesc. Poate tocmai datoritã lipsei unui întocmai plan strategic de dezvoltare, Clujul amână sã capete importanþa pe care o meritã (ca centru universitar, cultural ºi economic al Transilvaniei, mai întâi, ºi apoi al României) ºi, mai ales, dimensiunea europeanã de care s-a vorbit atât de mult, cu sau fãrã folos, în campania din anul 2004. La vremea aceea PNÞCD a insistat tocmai pe nevoia de deschidere a Clujului spre “pragmatismul” spaþiului european, prin promovarea unui “alt mod de a face administraþie localã”, care sã fie în consens cu tradiþia, valorile ºi aspiraþiile noastre europene, exemplificând cu “modelul Timiºoara”, care continuã sã rãmânã în top prin amploarea realizãrilor pe care Primarul PPCD (PNÞCD), Gheorghe Ciuhandu, a reuºit sã le impunã pe plan local. Este la fel de adevãrat ºi faptul cã un asemenea proiect cere timp. Dincolo, însã, de acest aspect care priveºte timpul, Clujului îi lipseºte totuºi ceva, fãrã de care nu are nici o ºansã, oricât de mulþi investitori i-ar invada spaþiul economic, sã devinã reprezentativ la grad regional: este vorba de “spiritul locului”, de promovarea unei “viziuni sociale ºi comunitare”, prin mijlocirea cãreia locuitorii municipiului sã aibã probabilitatea sã participe efectiv la luarea deciziilor privind dezvoltarea oraºului ºi, în felul acesta, sã se simtã responsabili ºi, în mãsura performanțelor repurtate, mândri de comunitatea cãreia îi aparþin. Cred cã la acest capitol administraþia localã ºi, implicit, primarul Emil Boc, mai au mult de lucrat.

Care consideraþi cã este cea mai mare problema a oraºului ºi cum credeþi cã poate fi rezolvatã?

Evident cã cea mai mare problemã a Clujului în acest clipă o reprezintã faptul cã a pierdut “startul” în competiþia cu celelalte mari oraºe ale þãrii în privinþa modernizãrii ºi adecvãrii aparatului administrativ la cerinþele impuse de o funcþionare flexibilã ºi eficientã a structurilor legislative ºi de conducere locale. Acest lucru înseamnã elaborarea ºi implementarea unui cadru legal care sã ofere, pe de o parte, climatul politic ºi social necesar atragerii de mari investitori autohtoni ºi strãini, prin facilitãþi acordate în vederea dezvoltãrii de noi locuri de muncã, iar pe de altã parte, promovarea unei strategii de creștere localã a Clujului pe termen mediu ºi lung, în baza unei viziuni economice care sã aibã ca obiectiv atragerea de investiþii ºi din fracțiune statului român, prin alocarea de fonduri în acest sens. Acest lucru devine cu atât mai dezirabil cu cât, actualul primar Emil Boc este ºi preºedintele PD, unul din principalele partide ale Coaliþiei aflate la Guvernare. Din pãcate, faptul cã primarul Clujului deþine preºedinþia PD-ului nu s-a resimþit nici mãcar într-o deosebit de micã mãsurã în fondurile alocate de la Bucureºti înspre Cluj, în vederea dezvoltãrii infrastructuri, cel puþin dacã avem în vedere contribuþia financiarã pe care Clujul o trimite, conform reglementãrilor în vigoare, spre Bucureºti. Imaginea cea mai relevantã în acest sens o reprezintă tergiversarea lucrãrilor ºi controversele nesfârºite iscate în jurul autostrãzii Transilvania, obiectiv de care Clujul are trebuință ca de aer în vederea racordãrii la spaþiul economic ºi de investiþii european.

Dincolo, însã, de aceastã “cea mai mare problemã a Clujului”, este evident cã existã extrem de multe alte “mai mari sau mai mici probleme” în jurul cãrora graviteazã nemulþumirile locuitorilor ºi ale competitorilor politici ai actualului primar. Trecând peste faptul cã multe din investiþiile realizate în ultimii doi ani la nivelul oraºului (amintite de Primar ca fiind realizãri ale actualei administraþii) sunt investiþii mai degrabã “inerþiale”, pe care numai încãpãþânarea unui Funar le-a þinut la distanþã, existã cumplit de multe alte aspecte care au fãcut obiectul promisiunilor electorale, ºi de care s-a ales praful ºi pulberea. Amintesc doar promisiunea neonoratã a dlui Boc de a dezvolta la Cluj, dupã modelul Timiºoara, un “incubator de afaceri” care sã stimuleze ºi sã faciliteze expansiunea unui mediu de investiþii capabil sã facã faþã competiþiei unor parteneri europeni. Este doar un exemplu, dar mai sunt multe altele nerealizate, cum ar fi ecologizarea Clujului, prin progresul spaþiilor verzi ºi de agrement, crearea unei zone pietonale în centrul oraºului, flexibilizarea circulaþiei sau investiþii în cadrul campusurilor universitare, constând în acordarea de facilitãþi pentru construirea unor cãmine de studenþi, etc,etc.

Ce-i recomandaþi actualului primar pentru a eficientiza actul administrativ?

Recomandarea pe care PPCD (PNÞCD) Cluj-Napoca, ca singurul partid din opoziþie care a susþinut public, la vremea aceea, candidatura dlui Emil Boc la Primãria Clujului, este sã îºi ajusteze agenda personalã, de ºef al Partidului Democrat la nivel naþional, cu agenda Clujului, al cãrui administrator este. Credem cã a sosit vremea ca declaraþiile sforãitoare privind obținerea programului electoral în proporþie de “majoritate la %” sã cedeze locul unei abordãri oneste ºi realiste privind dificultãþile prin care trece Clujul în acest moment, precum ºi oportunitãþile care i se oferã pentru a deveni un oraº cu adevãrat european, aºa cum ne asigura actualul primar în campania din iunie 2004.

Credeþi cã funcþia de ºef al Partidului Democrat pe care o deþine Emil Boc îi afecteazã activitatea de primar al Clujului?

În mod sigur cele douã funcþii publice pe care le deþine, în acest moment, dl Emil Boc, ca preºedinte al unui partid aflat la guvernare, ºi ca Primar al Municipiului Cluj-Napoca, nu sunt ºi nici nu au cum sã fie complementare, cât mai degrabã exclusiviste. Am convingerea cã dl Boc nu este tocmai atât de naiv încât sã se amãgeascã cu ideea cã un oraº cum este Clujul, cu potenþialul sãu economic, cultural ºi educaþional, poate fi administrat pentru teribil de mult timp între douã zboruri cu avionul la Bucureºti (pentru a calma sau a limpezi apele în Coaliþia guvernamentalã), respectiv prin delegarea responsabilitãþilor din primãrie cãtre departamentele aflate în subordine.

Care sunt proiectele pentru Cluj susþinute în Parlament de parlamentarii sprijiniþi de PPCD?

În acest moment, PPCD (PNÞCD) are, la nivel naþional, o reprezentare parlamentarã relativ micã, rezultatã prin fuziunea cu UCS (5 deputaþi), respectiv prin înscrierea deputatului independent Aurelian Pavelescu, în total 6 deputaþi. La nivel local, avem un singur deputat de Cluj, în persoana dlui Mircia Giurgiu, care s-a remarcat în activitatea parlamentarã printr-un numãr record de iniþiative, interpelãri ºi propuneri legislative de interes local, regional sau, chiar, naþional. Mai trebuie spus cã PPCD (PNÞCD) are în acest moment ºi un Consilier judeþean, în persoana dlui Fãrãgãu Ioan.

Cât priveºte proiectele care au în vedere judeþul Cluj, respectiv municipiul Cluj-Napoca, susþinute în Parlament de cãtre parlamentarii sprijiniþi de PPCD (PNÞCD), astea aparþin deputatului Mircia Giurgiu, ºi se referã la urmãtoarele aspecte:

1. Trecerea în zona montanã a unui numãr de 25 de sate din judeþul Cluj, ceea ce înseamnã facilitãþi de naturã financiarã pentru locuitorii acestora.

2. Am susþinut, prin participare ºi implicare directã, solicitãrile muncitorilor de la SOVETRA, Gherla, respectiv INDUSTRIA SÂRMEI din Turda, privind respectarea Contractului de angajare ºi de salarizare, în condiþiile în care 625, respectiv 1000 de salariaþi de la cele douã întreprinderi riscau sã-ºi piardã locul de muncã.

3. Am iniþiat un Proiect de lege privind Concesionarea Dispensarelor Farmaceutic Veterinare din judeþul Cluj, în condiþiile în care legislaþia în vigoare la nivel local nu permitea cumpãrarea acestora de cãtre medicii veterinari practicieni.

4. Am iniþiat ºi derulat acþiuni concrete de stradã, respectiv mai multe interpelãri parlamentare pe tema necesitãþii continuãrii finanþãrii proiectului autostrãzii Transilvania, în condiþiile în care actuala Coaliþie guvernamentalã intenþiona sã renunþe la acest proiect, în favoarea unui alt proiect care lãsa Clujul de izbeliºte.

5. Am iniþiat ºi susþinut un Proiect de lege având ca obiect schimbarea Legii privind acordarea autorizaþiei de construcþii, prin care susþineam necesitatea ca orice teren care urmeazã sã fie vândut, trebuie sã nu facã obiectul nici unul litigiu (a se vedea cazul în care a fost antrenatã, pe aceastã temã, USAMV Cluj-Napoca).

6. Am pledat pentru respectarea Legii moþilor (legea nr. 33/1996), care stipuleazã cã fiecare locuitor din munþii Apuseni are dreptul legal sã comercializeze o cantitate de 10 m3 de masã lemnoasã, fãrã sã se depãºeascã 15 m3 pe familie.

7. Acþiuni de sprijinire a Centrului de Diagnostic ºi Remediu Cluj, în vederea dotãrii acestuia cu aparaturã ºi tehnicã radiologicã, prin finanþãri din bugetul statului.

8. Acþiuni de sprijinire a drepturilor salariaþilor de la JOLIDON, care acuza încãlcarea drepturilor salariale ºi a stipulãrilor prevãzute în contractul de angajare.

9. Iniþierea ºi susþinerea unor programe de acordare de subvenþii pentru producãtorii agricoli, inclusiv în ceea ce priveºte valorificarea laptelui în mediul rural.

10. Iniþierea unor acþiuni de susþinere pentru pãstrarea activelor de la CUG, care, în opinia noastrã, nu trebuie distruse ºi aruncate la fier vechi, ci pãstrate în vederea valorificãrii acestora în cadrul unor programe de investiþii în acest domeniu.

Prof. univ. dr. Ioan B. Marcus

Preºedinte PPCD (PNÞCD) Cluj Napoca