|
mirondanro
Administrator

| Data inscrierii: 06/Noi/2006 |
| Mesaje: 32 |
| Localitate: Turda |
|
 |
Opinia PNÞCD asupra solicitãrii PD de acordare a statutului de penis asociat al PPE, de la cel de observator
Gheorghe Ciuhandu
08.11.2006 19:06 · Gheorghe Ciuhandu, Preºedinte PNÞCD
categorii: Comunicate
Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat din România (PNÞCD) a fost inițialul partid din România care s-a alãturat Partidului Popular European PPE. Afilierea anterioarã la Internaþionala Creºtin Democratã ICD-CDI din 1987, în condiþii de ilegalitate ºi împotriva terorii comuniste, faptul cã partidul a supravieþuit celor 50 de ani de crime ºi persecuþii împotriva membrilor ºi liderilor sãi, faptul cã partidul a fot primul partid politic care s-a înregistrat ca atare în 1989 ºi ulterior a fost primul partid care a condus o coaliþie de forþe democratice capabile sã rãstoarne de la vigoare pe foºtii comuniºti, în 1996 ºi sã demareze reformele necesare pentru integrarea euro-atlanticã ºi europeanã a României au fost motive suficiente pentru ca PPE sã primeascã acest partid creºtin-democrat în rândurile sale.
Dupã o guvernare crucialã pentru România dar dificilã pentru coaliþia democraticã condusã de PNÞCD, guvernare comunã cu partidul socialist PD, între 1996-2000, perioada 2001-2004 a adus înapoi la putere nucleul foºtilor comuniºti regrupaþi în PSD. Alegerile din 2000 au dus de fapt la încetinirea procesului de aderare la Uniunea Europeanã, ceea ce explicã de ce România se alãturã UE numai anul viitor.
Alegerile din 2004 au adus încã o schimbare a puterii, dar lasând PNÞCD în afara Parlamentului. În timp ce forþele din opoziþie se grupau ca PNL-PD, cele două partidele liberal ºi socialist ingrediente ale alianþei au refuzat cererea PNÞCD de a se alãtura acestei alternative politice. Din acest motiv, în condiþiile unei curse electorale extrem de polarizate, PD a ajuns principalul partid, trimiþându-ºi colegii socialiºti din PSD în opoziþie ºi guvernând împreunã cu liberalii.
Scena politicã din România dupã alegerile din 2004 a permis PD sã se reorienteze de pe baze socialiste cãtre unele „populare”. Aceastã schimbare a fost mai mult o schimbare a etichetei, pentru cã nu existã nici o diferenþã semnificativã între programul politic al PD-ului condus de socialistul Traian Bãsescu ºi cel al partidului condus de “popularul” Emil Boc. Acelaºi conþinut, altã etichetã. Singura consecinþã politicã este legitimarea PD ca partid distinct, ce nu mai este partid socialist, cum este principalul partid de opoziþie PSD.
A pãrut extrem de uºor pentru un întreg partid sã se schimbe de la Internaþionala Socialistã la PPE ºi întâia cerere a fost transmisã în anul 2005.
PPE a fost vãzut în România de cãtre multe partide ca o modalitate uºoarã de a asigura recunoaºtere internaþionalã ºi, credeau acestea, finanþãri adiþionale. Numeroase partide politice din România încã au o problemã de credibilitate, pentru cã includ foºti comuniºti, foºti ofiþeri de securitate ºi informatori (mesajul recent al Preºedintelui PPE Wilfried Martens care cerea deconspirarea ºi publicarea tuturor dosarelor de Securitate a fost bine primitã de mass media româneascã). Multe partide sunt de fapt asociate fostului partid Comunist, prin liderii ºi membrii sãi. De aceea anul trecut nu numai PD ci ºi PC ºi PRM au cerut sã devinã membri PPE. În timp ce “conservatorii” de la PC, conduºi de controversatul fost securist Dan Voiculescu ºi “românii mari” de la PRM, conduºi de delirantul bard de curte al lui Ceauºescu Corneliu Vadim Tudor au fost respinºi cu uºurinþã, cererea PD a fost luatã în considerare pentru cã asigura o influenþã semnificativã în balanþa puterii.
PNÞCD a recomandat acordarea statutului de observator PPE pentru PD pânã la aderarea României la UE, sub condiþia ca angajamentele PD faþã de principiile ºi valorile de centru-dreapta sã devinã veritabile ºi ca PD sã contribuie activ la consolidarea miºcãrii de centru-dreapta în România, în jurul unei colaborãri cu PNÞCD ºi cu UDMR, ca membri asociaþi PPE din România. Decizia Biroului Politic al PPE, de acum un an, era cã “perioada de doi ani pînã dupã posibila aderare a României ar trebui sã fie un test pentru consolidarea stabilitãþii ºi cooperãrii”.
În pofida repetatelor invitaþii din partea PNÞCD de a se întâlni cu reprezentanþii PD, numai douã întruniri au avut loc: una cu puþin timp anterior Biroului Politic PPE din luna Septembrie, când PD se aºtepta sã devinã membru asociat PPE ºi cealaltã sãptãmâna trecutã.
La ultima întâlnire, prin reprezentanþii sãi autorizaþi, PD a fãcut o succesiune de promisiuni care însã nu au fost puse în forma unei înþelegeri scrise. Aceste promisiuni se referã la:
1. viitoarea colaborare politicã în România între PD ºi PNÞCD,
2. adoptarea Legii Lustraþiei, care sã împiedice foºtii activiºti comuniºti sã deþinã demnitãþi publice,
3. Declaraþia de condamnare a comunismului, care sã fie fãcutã de Preºedintele României înainte de aderarea þãrii la Uniunea Europeanã,
4. amendarea legii CNSAS prin eliminarea oricãrei posibilitãþi ca foºtii ofiþeri ºi colaboratori ai Securitãþii sã deþinã demnitãþi publice,
5. înfiinþarea unei instituþii publice – la nivel de secretariat de stat – care sã rãspundã de problematica foºtilor deþinuþi politici ºi ai luptãtorilor anticomuniºti care au avut de suferit de pe urma regimului comunist,
6. amendarea proiectului de lege electoralã pentru alegerile în Parlamenul European ºi pentru viitoare alegeri, care sã asigure ºanse egale ºi acces egal la mass media pentru toþi candidaþii, ca ºi posibilitatea partidelor acestora de a monitoriza întregul scrutin electoral,
7. o listã “popularã” sau de centru-dreapta pentru alegerile în Parlamentul European, planificate a avea loc în România pe 13 Mai 2007 ºi asigurarea trimiterii a cel puþin 2 reprezentanþi PNÞCD în Parlamentul European.
Ca efect al unor dezbateri intense la nivelul Comitetului Naþional de Conducere al PNÞCD la 4 Noiembrie 2006 s-a decis ca mandatul Preºedintelui PNÞCD sã fie un vot de abþinere dacã cererea PD de acordare a statutului de membru asociat PPE va fi discutatã în Biroul Politic al PPE. Existã o înșiruire de motive ºi scopuri ce explicã aceastã atitudine politicã:
1. PNÞCD sprijinã ideea unui centru politic puternic, în jurul cooperãrii dintre partidele membre PPE din România. șablonul unei federaþii de partide politice, majoritatea afiliate la PPE, încã nu e funcþional în România, în ciuda faptului cã PD este principala forþã politicã.
2. Relaþiile dintre PD ºi PNÞCD sunt încã “nominale”. Încã nu au avut loc suficiente întâlniri ºi discuþii menite sã dezvolte o agendã comunã minimalã. Rezultatele ultimei discuþii sunt încurajatoare. Cu toate acestea, nu existã o înþelegere scrisã, cu toate cã PNÞCD ºi-a exprimat aceastã dorinþã în mod special.
3. Votul de abþinere nu este un substitut pentru un vot împotrivã. El aratã îngrijorarea PNÞCD faþã de viitoarele acþiuni politice ale PD ºi necesitatea monitorizãrii pe viitor ale activitãþilor PD de cãtre PPE. Acest vot dã probabilitatea PPE sã ia o decizie privind îmbunãtãþirea statutului PD dar atenþioneazã asupra necesitãþii dezvoltãrii unor acþiuni politice de centru-dreapta veritabile, bazate pe viitoare reforme morale ºi politice în România ºi pe cooperarea de esenþã între toate partidele afiliate PPE.
4. Declaraþiile publice ale PD sunt încã contradictorii în ce priveºte PNÞCD ºi PPE. Grabnic dupã seminarul PPE de la Cluj, Preºedintele PD a dat declaraþii presei cã “singura cooperare politicã posibilã cu PNÞCD va fi fuziunea prin absorbþie în PD”. Alþi reprezentanþi PD, ca de pildă Preºedintele PD Galaþi (în acelaºi timp Secretar de Stat în Ministerul Administraþiei ºi Internelor) au declarat cã “PPE recomandã celorlalte partide sã se alãture PD” ºi cã PNÞCD “nu ar mai fi in evidenta PPE”.
5. Înþelegerile locale de cooperare politicã existente în unele locuri în România între PD ºi PNÞCD au fost de multe ori ignorate în ultimii 2 ani.
6. Atât timp cât angajamentul PD de a prezenta o listã “popularã” pentru alegerile europene nu este bine stabilit, încã existã riscul ca PPE sã aibã 3 liste de candidaþi în România anul viitor: câte una din componentă fiecãrui partid afiliat. În timp ce UDMR, datoritã specificului etnic, va prezenta cel mai probabil propria listã pentru Parlamentul European, PNÞCD considerã extraordinar de important ca PPE sã aibã o listã unicã româneascã în faþa electoratului.
Trebuie menþionat faptul cã discuþiile din ultimul grup de lucru al PPE pentru extindere (Grupul de Lucru 3) s-au soldat cu un rezultat de 6 voturi favorabile ºi 10 abþineri la acordarea PD a statutului de membru asociat PPE. În Grupul de Lucru 3 votul PNÞCD a fost abþinere. Credem cã PPE poate ºi trebuie sã încurajeze PD sã devinã un membru veritabil, dar aceasta presupune o serie de acþiuni politice care încã nu au avut loc.
|